- argument -

Cartea profesorului Lucian Boia De ce este România altfel? a fost printre cele mai vîndute la tîrgul Gaudeamus din 2012 şi, de atunci, se vinde bine în continuare. S-a scris mult despre ea – de la cronici publicate în reviste culturale pînă la editoriale ori simple comentarii pe forumurile ziarelor – şi a stîrnit controverse. S-ar părea că devine un interesant fenomen social. Simplificînd lucrurile, e limpede că un număr consistent de oameni încearcă să-şi lămurească propriile dileme în legătură cu tema „cum este România“ şi caută, în carte, răspunsurile „mîntuitoare“.

DE ACELASI AUTOR "Constat o efervescenţă a inteligenţei tinere..." Încredere în forţa individului Există în continuare o mare densitate de talente native... Deschiderea către diversitate se face privind dinspre o anumită cultură Despre „specificul“ României se vorbeşte însă de multă vreme, iar tranziţia a exacerbat întrucîtva discursul identitar şi impulsul comparatist. După căderea comunismului şi recucerirea libertăţii de exprimare, am reînceput să ne întrebăm „cine sîntem“. Deschiderea către Occident a dus nu numai la integrarea „în structurile euro-atlantice“ (cum se spune în limbajul-standard al politicii şi diplomaţiei), dar şi la reflexul de a ne compara tot timpul cu „ei“, cu occidentalii, în aproape orice privinţă. Iar comparaţiile în domenii care ţin de viaţa cotidiană (tot mai la îndemînă pe măsură ce tot mai mulţi români au călătorit în Vest şi „au văzut cu ochii lor“ cum se trăieşte „la ei“) au dus, de cele mai multe ori, la depresii şi nemulţumiri: „la noi“ aproape totul merge mai prost ca „acolo“. Autostrăzile, băncile, spitalele, magazinele, trenurile, autobuzele ş.a.m.d. – toate sînt motive de a ne constata propria „inferioritate“.

Lucian Boia încearcă să explice, sintetic, în eseul său, de ce există atîtea diferenţe, de ce România apare, în context