Probabil cel mai cunoscut folkist maramureşean este Ducu Bertzi. Dar, potrivit dosarelor CNSAS, pe lângă activitatea sa muzicală acesta a colaborat şi cu securitatea.

În luna mai a anului trecut, Curtea de apel Bucureşti a dat verdictul în cazul lui Ducu Bertzi, reieşind că acesta a colaborat cu Securitatea. După un război de câţiva ani, Ducu Bertzi nu a reuşit să convingă magistraţii că a fost obligat să colaboreze. Astfel, arată CAB, Bertzi a fost recrutat în 28 aprilie 1988 de Securitatea Municipiului Bucureşti, în calitate de gazdă a unei case de întâlniri având numele conspirativ "Victoria", iar Bertzi a primit pseudonimul „Daniel“.

"În dosar se află Angajamentul întocmit şi semnat olograf de către pârât la data de 28 aprilie 1988, în care se menţionează că se angajează să sprijine organele de securitate, prin punerea la dispoziţie a garsonierei în care domiciliază, colaborare pe care o va desfăşura în mod conspirat şi în secret", a arătat judecătorul Curţii, în motivare.

Gazdă a unei case de întâlniri

Potrivit CNSAS, Ducu Bertzi ar fi fost recrutat de Securitatea Municipiului Bucureşti în calitate de gazdă a unei case de întâlniri, urmând a pune la dispoziţia securiştilor garsoniera în care locuia.

Căpitanul Tonea C., cel care s-a ocupat de racolarea maramureşeanului, a notat că Bertzi a acceptat „să ne ajute, punându-ne la dispoziţie cheia de la locuinţă". Ţinta Securităţii era o vecină a lui Bertzi, fost ofiţer şi traducător de limbă engleză, denumită „Ella". După aproape un an de la recrutare, locotenent-colonelul Alexandru Constantinescu a făcut un raport în care a notat despre discuţiile cu Bertzi, cu privire la legăturile pe care acesta le avea cu două familii de diplomaţi indonezieni: Hendartono Djasusman şi Suratman Natasurkarja.

CNSAS a mai depus un raport al căpitanului Toncea, din 15 s