Judecătorii Curţii Constituţionale au constatat că statutul parlamentarilor este neconstituţional şi trebuie reexaminat în Parlament. Sesizarea Curţii a fost făcută de PDL şi PPDD, după ce majoritatea parlamentară a USL a promovat modificări la legea care stabileşte statutul şi imunităţile care se aplică parlamentarilor.

Principala modificare contestată se referea la majorarea de la 15 la 45 de zile a termenului în care un parlamentar poate contesta un raport al ANI, în cazul unei decizii de incompatibilitate. Articolul de lege a fost declarat neconstituţional de către judecătorii CCR.

Un alt articol declarat neconstituţional este cel referitor la conflictul de interese pentru parlamentari. Noul statut promovat de USL prevede ca, în cazul în care se constată conflictul de interese, parlamentarul să fie pedepsit cu interdicţia de a participa la şedinţele camerei din care face parte, pe un termen de maximum 6 luni.

De asemenea, articolul declarat neconstituţional mai prevede că parlamentarul are la dispoziţie 45 de zile să conteste raportul ANI privind conflictul de interese, majorare similară cu cea din cazul incompatibilităţii, de la 15 zile la 45 de zile.

Un judecător al Curţii Constituţionale a explicat pentru gândul că motivul pentru care plenul CCR a luat această decizie, cu majoritate de voturi, a fost că cele două articole din statutul parlamentarilor încalcă articolul 16 din Constituţie.

Intitulat "Egalitatea de drepturi", articolul 16 din Constituţia României spune, la alineatul 1, că "cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".

Astfel, prin cele două articole declarate neconstituţionale, parlamentarii români ar fi avut drepturi privilegiate în raport cu ANI, pentru că restul funcţionarilor publici şi aleşilor români au la dispoziţie doar 15 zile să conteste un