În dosarele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii apar zeci de persoane importante în trecutul ante şi postdecembrist al Iaşiului, dar foarte puţine dintre acestea au avut tăria să recunoască colaborarea cu temuta instituţie de represiune.
Cel mai cunoscut semnatar al unui angajament de colaborare cu fosta Securitate este actualul primar al Iaşiului, Gheorghe Nichita. Edilul apare în scriptele CNSAS în perioada 1978-1983. Conform unei adeverinţe, primarul ieşean a fost recrutat în tinereţe pentru supravegherea studenţilor români de la Facultatea de Hidrotehnică din Bucureşti. Verdictul CNSAS a venit ca urmare a unei sesizări depuse în mai 2008.
„Domnul Nichita Gheorghe este titular al dosarului fond reţea nr. R 1688. Domnia sa a fost recrutat pentru «supravegherea informativă a studenţilor români din anul 2 de la Facultatea de Hidrotehnică», se arată în verdictul CNSAS din 2009.
A semnat Angajament preluând numele conspirativ de colaborator «Mihai»“, se arată în adeverinţa CNSAS. Edilul ieşean a susţinut că nu a ascuns niciodată public intenţia din tinereţe de a se angaja la Securitate, dar a precizat, în acelaşi timp, că nu a fost informator.
„Mi-am depus dosarul pentru ofiţeri de Securitate. Mi s-a spus că s-ar putea să nu mă accepte din cauza familiei mele. În anul doi de facultate am fost întrebat dacă nu vreau un post la Securitate. Am semnat, dar nu mai ştiam ce semnez, că e angajament. Abia ulterior am aflat că sunt în producţie“, s-a apărat primarul Iaşiului.
Adeverinţa mai atestă, în final, că „domnului Nichita Gheorghe nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii”.
Potrivit documentului, Nichita a rămas în structurile Securităţii până în 1983, dar „a fost abandonat pentru că informativ nu a reuşit să se facă prea util. A fost reinstruit de ofiţer, dar se pare că nu p
