Afectaţi de recesiune, de măsurile de austeritate şi de scandalurile de corupţie, italienii, bulgarii şi grecii sancţionează partidele politice tradiţionale.

La aproape un an de la alegerile din Grecia, care s-au soldat cu un blocaj politic, urmat de un nou scrutin, dar şi cu ascensiunea unor partide extremiste precum Syriza şi Zori Auri, scorurile obţinute de formaţiunile lui Silvio Berlusconi şi Beppe Grillo trebuie să-i îngrijoreze pe liderii europeni. „Populismul, zgomotul şi minciunile domnesc peste tot“, scria publicaţia germană „Süddeutsche Zeitung“, după alegerile legislative din Italia.

„Mulţi cetăţeni nu mai au încredere în stat şi în binele generalizat. Speranţele lor de reformă au fost înşelate decenii la rând. Indiferent că au votat cu stânga sau cu dreapta, italienii au avut un stat supradimensionat, corupt şi ineficient. Singurul lucru ce s-a schimbat a fost taxarea. În sensul că impozitele au crescut. Acum, nici UE nu mai este o ancoră de stabilitate, ci mai degrabă o greutate legată de picioare care trage Italia în jos. Nimeni nu a ştiut să explice oamenilor că după austeritate vine şi vindecarea, aşa că lipsa de speranţă i-a aruncat pe italieni în braţele demagogilor“, scrie „Süddeutsche Zeitung“.

RISC DE CONTAGIUNE

Şi cotidianul „Le Monde“ consideră că impasul italian este un avertisment sever adresat Europei. „În această ţară semnatară a tratatului de la Roma, în 1957, şi al cărei angajament european era tare ca cimentul, mai mult de jumătate dintre alegători au susţinut candidaţi care şi-au construit campania pe un „Nu“ adresat Europei“, au constatat jurnaliştii francezi.

Cotidianul spaniol „ABC“ se întreabă dacă succesul Mişcării 5 stele, a lui Grillo, s-ar putea întinde şi în restul Europei, mai ales în Sud: „Această irumpţie dezvăluie o patologie socială comună regiunii mediteraneene care, în marasmu