Ţări ca Suedia, Japonia sau Noua Zeelandă susţin că sportul este instrumentul principal de dezvoltare fizică şi psihică al oricărui copil.

O dată cu campania "Sportul în şcoli", Gazeta îşi propune prelungirea dezbaterii "Este sau nu este nevoie de mai mult sport la nivel şcolar?". Totul a plecat de un proiect de plan-cadru, lansat de Ministerul Educaţiei, care ar putea deveni valabil din toamnă şi care propune suplimentarea orelor de mişcare fizică la nivelul ciclului primar, adică de la clasa pregătitoare pînă în clasa a IV-a.

Astfel, primele trei clase ar urma să aibă, pe lîngă cele două ore de educaţie fizică, alte două de "Muzică şi mişcare", în vreme ce clasele a III-a şi a IV-a. Părinţii, profesorii şi toţi cei interesaţi îşi pot spune părerea pe această temă, pentru conturarea unor concluzii şi a unor răspunsuri la întrebarea "Este bine venită introducerea unor ore suplimentare de mişcare fizică?"

Spre deosebire de România, unde guvernul şi-a îndreptat greu atenţia către sport, alte ţări au conştientizat de mult timp importanţa lui şi au luat măsuri pentru a-şi asigura cît mai multe generaţii de practicanţi şi iubitori ai sportului. Pe lîngă diferitele abilităţi dobîndite din sport, micii sportivi îşi asigură o sănătate de fier, atît fizică cît şi psihică.

Suedia se numără, încă din 1979, printre ţările pentru care educaţia copiilor reprezintă una din priorităţile majore ale guvernului. Guvernul suedez a luat hotărîrea ca, încă din gimnaziu, înotul să fie obligatoriu în şcoli, ba chiar un examen de departajare să fie susţinut înainte de admiterea la liceu. Decizia a venit după ce o inundaţie a lovit o mare parte a ţării şi s-a constatat că 1 copil din 6 nu ştia să înoate.

Sportul este privit în Suedia ca o necesitate, un mijloc de relaxare şi dezvoltare al copiilor. De aceea 90% din elevi sînt obligaţi să urmeze un număr egal de o