Alegerile parlamentare din Italia demonstrează clar că populaţia nu mai tolerează austeritatea, cu creşterile de taxe şi reducerile de pensii şi salarii impuse sub presiunea pieţelor şi a liderilor zonei euro, dar în schimb au aruncat ţara într-o incertitudine haotică nocivă pentru toată lumea şi riscă să reaprindă criza.
Rezultatele alegerilor scot în evidenţă, pe hârtie, un câştigător, partidul unui fost comunist care a promis că va menţine rigoarea bugetară. Însă niciuna dintre cele patru formaţiuni politice principale nu a câştigat suficiente locuri în parlament pentru a forma singure un guvern, ceea ce aduce Italia în situaţia din toamna anului 2011, când ţara a fost atât de puternic atacată de pieţe, încât a ajuns foarte aproape de a cere un bailout internaţional.
Panica s-a propagat rapid atunci, deoarece Italia, a treia economie ca mărime a zonei euro, este considerată prea mare pentru a fi lăsată să intre într-un default precum cel al Greciei. Atunci, ca şi acum, incertitudinile au apărut din cauza miliardarului Silvio Berlusconi, al cărui guvern era văzut de pieţe ca neavând suficientă voinţă pentru a repara economia neperformantă a Italiei. Acum, Berlusconi a provocat alegeri anticipate retrăgând în decembrie sprijinul parlamentar al formaţiunii sale pentru premierul tehnocrat Mario Monti.
Rezultatele votului
Coaliţia de centru-stânga condusă de Pier Luigi Bersani este lider în Camera Senatului şi Camera Deputaţilor, cu 31,6% şi respectiv 29,6% din voturi. Dar locurile doi şi trei sunt ocupate de Coaliţia de centru-dreapta a lui Berlusconi şi Mişcarea de 5 Stele a comicului Beppe Grillo, formaţiuni anti UE şi antieuro care au promis că vor reduce sau chiar renunţa la sacrificiile financiare la care Italia s-a angajat în faţa partenerilor europeni.
Pentru Senat, coaliţia lui Berlusconi a primit 30,7% din voturi, iar
