In abordarea de fata nu prezinta relevanta ce a intentionat grupul Tariceanu-Orban-Chiliman, nici motivele care au stat la baza actiunii lor, ci modalitatea in care presa romaneasca si straina a reflectat-o, incercand sa construiasca un fel de mainstream in PNL, care sa duca in final la realizarea visului de a rupe, a segmenta partidul concurent in doua sau mai multe factiuni.
Ideea de a rupe acest partid istoric a constituit o permanenta preocupare din partea unor forte politice ca FSN, PDSR si apoi PSD, iar din 2005 incoace PDL si presedintele Basescu, PNL fiind simtit ca o autentica amenintare asupra statu-quo-ului castigat dupa Revolutie.
Nu se poate sustine cu dovezi irefutabile ca ar fi vorba de anticomunismul sau manifest, la fel cum nu se poate sustine nici "bolsevizarea" sa, ambele fiind exercitii de advertising, fie de o parte, fie de alta.
Scurta istorie
Cert este ca PNL a avut cele mai multe aripi, aripioare si bisericute: astfel Dinu Patriciu, Calin Popescu-Tariceanu, Horia Rusu si Viorel Catarama au scindat partidul prin infiintarea la 25 iulie 1990 a PNL - Aripa Tanara, apoi in 1993 PNL-AT se transforma in PL '93, prin unirea cu unele ramuri disidente din PNL, abia in 1998 fuzionand cu PNL. A mai fost si PNL Cerveni.
In 2006, gruparea Valeriu Stoica - Teodor Stolojan (supranumita a "fostilor presedinti") se rupe de PNL-ul "tradatorului" Calin Popescu Tariceanu pe motiv ca acesta n-a mai vrut sa demisioneze si sa asiste la inghitirea propriului partid de catre PD, partenerul de alianta D.A. Gruparea respectiva intemeiaza Partidul Liberal Democrat ca abia la 15 decembrie 2007 sa se uneasca cu PD pentru a-i asigura acestuia componenta liberala: PD-L.
Visul unui mare partid de dreapta
Interesant este ca din 16 ianuarie 2009 li se asigura dizidentilor PNL un refugiu confortabi
