Insolvenţele deschise anul trecut şi în acest an de marii contribuabili au cauzat la buget un minus de cel puţin 301 milioane lei, iar şeful ANAF, Şerban Pop, susţine că legea trebuie modificată astfel ca firmele în reorganizare să-şi achite obligaţiile curente către stat după declanşarea procedurii.

"Într-o procedură de insolvenţă actorii privaţi pot să decidă dacă mai lucrează sau nu cu acea companie, dacă mai livrează pe credit comercial sau nu. Statul este dezavantajat din acest punct de vedere. Firma poate să acumuleze datorii noi la stat doar prin faptul că-şi continuă activitatea, dar ANAF este legată de mâini. Nu putem cere plata obligaţiilor curente până nu se încheie procedura insolvenţei", a explicat pentru MEDIAFAX preşedintele ANAF, Şerban Pop.

El a arătat, astfel, că în cazul unei insolvenţe în care statul este un creditor minoritar, firma în reorganizare poate funcţiona ani buni acumulând noi datorii la stat, fără să se poată interveni pentru stoparea acestora sau prin măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului.

Pe de altă parte, Pop este adeptul unei abordări non-agresive a contribuabililor, recunoscând că după patru ani de criză există pericolul ca multe companii să nu mai reziste în piaţă şi implicit să fie afectate şi încasările la bugetul de stat.

Potrivit datelor ANAF, de la mijlocul lunii ianuarie a anului trecut şi până la începutul acestui an au fost înregistrate 31 de intrări în insolvenţă ale societăţilor administrate de Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. Astfel, obligaţiile totale înregistrate de cele 31 de companii au însumat 301,1 milioane lei, sume înregistrate la data deschiderii procedurii.

Anul trecut şi-au declarat insolvenţa mai multe companii cu rezonanţă pe piaţa românească, de la Minimax Discount al omului de afaceri Dinu Patriciu, la Romstrade, companie a unui