Încă nu se ştie exact care sunt originile mărţişorului, dar se presupune că sărbătoarea ar fi apărut în Imperiul Roman. Atunci, Noul An era sărbătorit în prima zi din luna lui Marte, zeul războiului şi al fertilităţii. Cele două fire ale mărţişorului simbolizau dualitatea pace-razboi. În credinţa populară, Mărţişorul era numit „funia anului” şi reprezenta cele 365 de zile ale anului. Ea era alcătuită din împletitură a două fire de aţă: una albă şi una neagră. Aţa simboliza dualitatea viaţă-moarte, bine-rau, iarnă-vară, fertilitate-sterilitate sau lumină-întuneric. Azi, Mărţişorul este făcut din două fire de aţă, una albă şi una roşie. Albul semnifică puritate, masculinitate, raţiune, limpeziciune, luciditate şi iarna, iar roşul poartă simbolul iubirii, al primăverii, al feminităţii, frumosului şi al vieţii. Împletirea celor două fire reprezintă întrepătrunderea masculinului cu femininul. Încă nu se ştie exact care sunt originile mărţişorului, dar se presupune că sărbătoarea ar fi apărut în Imperiul Roman. Atunci, Noul An era sărbătorit în prima zi din luna lui Marte, zeul războiului şi al fertilităţii. Cele două fire ale mărţişorului simbolizau dualitatea pace-razboi. În credinţa populară, Mărţişorul era numit „funia anului” şi reprezenta cele 365 de zile ale anului. Ea era alcătuită din împletitură a două fire de aţă: una albă şi una neagră. Aţa simboliza dualitatea viaţă-moarte, bine-rau, iarnă-vară, fertilitate-sterilitate sau lumină-întuneric. Azi, Mărţişorul este făcut din două fire de aţă, una albă şi una roşie. Albul semnifică puritate, masculinitate, raţiune, limpeziciune, luciditate şi iarna, iar roşul poartă simbolul iubirii, al primăverii, al feminităţii, frumosului şi al vieţii. Împletirea celor două fire reprezintă întrepătrunderea masculinului cu femininul.