Papa Benedict al XVI-lea se retrage astăzi de la Vatican, o lovitură grea primită de Biserica Catolică dar şi de susţinătorii integraţionismului european şi ai globalizării. Faptul că între anunţul iniţial şi demisia propriu-zisă s-au scurs mai multe zile a făcut ca şocul să fie atenuat iar tranziţia să fie mai uşoară. Papa Benedict al XVI-lea a evocat, ieri, "apele agitate" din perioada Pontificatului său, adăugând totodată că "Dumnezeu nu va lăsa Biserica să se scufunde", în timpul ultimei sale audienţe în faţa a peste 150.000 de persoane reunite în Piaţa Sfântul Petru. "Sunt într-adevăr emoţionat şi văd Biserica vie", a declarat Papa, în aclamaţiile celor prezenţi.
Recunoscut la nivel internaţional ca un susţinător al mega-construcţiei politice care poartă numele de Uniunea Europenă, al integraţionis-mului european, Papa este şi un apropiat al preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy. Pe lângă multiplele semne de întrebare pe care le-a generat această retragere surprinzătoare, este o certitudine că actuala Uniune Europeană a primit o lovitură grea, suprapusă peste multiplele şocuri cauzate de criza economică. Efectele nu vor putea fi cuantificate decât pe termen lung. Tocmai de aceea în structurile înalte ale Uniunii Europene este aşteptată cu interes sporit alegerea noului Suveran Pontif. Relaţia prietenească a fost una reciprocă. În decembrie 2012, Comisia Europeană a decis ca Vaticanul să nu plătească taxele de la care a fost scutit ilegal în Italia în perioada 2006-2011, în valoare de câteva miliarde de euro, întrucât recuperarea banilor ar fi aproape imposibilă, anunţa The Independent.
"Vaticanul a primit devreme un cadou generos de Crăciun de la şefii Uniunii Europene", scria publicaţia britanică. Comisarul UE pentru concurenţă, Joaquin Almunia, a declarat în urmă cu doi ani că scutirea Vaticanului în Italia de la plata impozitului p
