Divizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în două noi entităţi aduce în discuţie modul în care se vor împărţi banii pe care instituţia îi primeşte an de an, fiind de altfel una dintre cele mai "bogate" la acest capitol, cu un buget anual de 1,5-2 miliarde de euro.
Anul trecut, aproape două treimi din bugetul CNADNR, echivalentul a circa un miliard de euro, au mers către autostrăzi, iar restul către drumuri naţionale şi centuri, arată cele mai recente date ale CNADNR.
CNADNR are anul acesta un buget propus de venituri de 7,037 mld. lei (1,6 mld. euro), însă deocamdată acesta nu a fost aprobat şi nu este clar cum vor fi împărţiţi banii către autostrăzi, respectiv drumuri naţionale şi centuri.
Divizarea CNADNR nu ar trebui să reprezinte o prioritate în acest moment, consideră reprezentanţii mediului privat, care spun că deblocarea lucrărilor şi asigurarea finanţărilor pentru şosele ar trebui să fie principalul subiect pe agenda instituţiei. "Orice activitate birocratică întârzie lucrările. Deocamdată CNADNR e, mai mult sau mai puţin, un organism funcţional, iar divizarea sa nu ar trebui să fie o problemă prioritară, pentru că lungeşte luarea deciziilor", spune Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Divizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în două noi entităţi aduce în discuţie modul în care se vor împărţi banii pe care instituţia îi primeşte an de an, fiind de altfel una dintre cele mai "bogate" la acest capitol, cu un buget anual de 1,5-2 miliarde de euro.
Anul trecut, aproape două treimi din bugetul CNADNR, echivalentul a circa un miliard de euro, au mers către autostrăzi, iar restul către drumuri naţionale şi centuri, arată cele mai recente d
