Ioan Ghişe a primit iniţial un verdict favorabil, dar în 2006 cazul său a fost reanalizat. A fost exclus din partid, dar reprimit pe motiv că decizia a fost nestatutară.

Senatorul Partidului Naţional Liberal Ioan Ghişe a dat şapte note informative între 1982 şi 1984, perioadă în care a lucrat la uzina „Tractorul“ din Braşov. În ciuda acestui lucru, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a decis în 1999 că liberalul nu a făcut poliţie politică, deşi se angajase să ofere informaţii la securitate. Consiliul, care la acea vreme nu intrase în posesia tuturor arhivelor Securităţii deţinute de SRI şi SIE.

„Mă angajez să sprijin în mod secret şi organizat organele de Securitate (...), să informez în mod real despre orice fapte îndreptate împotriva securităţii statului, indiferent de persoane sau grad de rudenie“, promitea politicianul liberal în anii 80.

În 2006, preşedintele PER Braşov, Dumitru Butan a cerut reanalizarea cazului. În apărarea sa, Ioan Ghişe a trimis conducerii PNL o scrisoare deschisă, în care-şi motiva angajamentul faţă de Securitate. „Situaţia mea specială am adus-o la cunostinţa partidului încă din ianuarie 1992, înainte de a fi propus pentru prima funcţie public“, se disculpa Ghişe. În cele din urmă, a fost exclus din PNL odată cu Mona Muscă şi reprimit în urma unei contestaţii, prin care atenţiona că decizia este nestatutară.

În 2009, senatorul Ioan Ghişe a avut, alături de PRM- istul Gheorghe Funar, năstruşnica iniţiativă legislativă a introducerii obligativităţii ca televiziunile să transmită, în pondere egală, ştiri “negative" şi “pozitive". Ioan Ghişe a fost primar al Braşovului timp de opt ani. Anul trecut a obţinut un nou mandat de senator după ce a fost impus ca şi candidat de la centru. PNL Braşov nu îl nominalizare iniţial în niciun colegiu. A ajuns „celebru“ şi prin protestul de stradă împotriva preşedin