Evenimentele recente de la Chişinău au readus evoluţia politico-economică şi geopolitică a “fraţilor de peste Prut” pe agenda publică de la Bucureşti. Fără a intra în detaliile acestor întâmplări, trebuie menţionat că se perpetuează, de către persoane care par a fi avizate, o poveste care nu are nici un fel de legătură cu realitatea.

Contrar părerilor exprimate şi de-o parte şi de alta a Prutului, Basarabia îşi urmează cursul spre Europa, în ciuda tuturor mişcărilor de tip brownian ce au loc la Chişinău. Înainte de a explica, se impune precizarea unei noţiuni elementare de geopolitică şi anume că, pe acest palier, absolut niciodată deciziile strategice nu sunt exprimate public. Ba dimpotrivă, se fac eforturi susţinute pentru a se disimula, a se dezinforma asupra adevăratelor intenţii.

Când vorbim despre Basarabia, pe lângă emoţia istorică ce ne-o stârneşte tema, trebuie să înţelegem că vorbim despre un subiect ce face referire directă la teritoriul unui imperiu. Nu vorbim de sferă de influenţă, aşa cum era Europa de Est în anii de glorie ai URSS, ci de un spaţiu care efectiv a fost parte integrantă din acest imperiu. Căci Rusia a fost şi va rămâne un imperiu, indiferent de fazele – de mărire sau de decădere – prin care trece.

Dacă ruşii ar vrea cu adevărat să scoată Basarabia de pe traseul proeuropean, ar face-o în underground, fără ca cineva să-şi dea seama despre asta, cel puţin până atunci când va fi fost deja prea târziu. Bineînţeles că Basarabia este şi va rămâne pământ românesc, care ne-a fost răpit în condiţii condamnabile, dar când facem analiza geopolitică a acestui spaţiu, suntem nevoiţi să ţinem cont şi de viziunea ruşilor despre el. Ori ruşii îl văd ca pe un teritoriu pe care ei l-au cucerit, apoi l-au integrat în imperiu şi asupra căruia au putere de decizie geopolitică. Aşa stând lucrurile ajungem la ziua de azi, când toată lume