Deşi prilejuit de Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne al UE de săptămâna viitoare, care ar putea avea, sau nu, pe agendă aderarea României la Schengen, ultimul conflict public dintre preşedintele Traian Băsescu şi liderii USL are foarte puţin de-a face cu Schengen. Miza, în schimb, ţine din nou de soarta statului de drept, iar mesajul USL este că vor continua ceea ce au început. Scrisoarea preşe­din­telui Băsescu, adresată recent lui Victor Ponta, a fost prilejuită de Consiliul JAI de pe 7-8 martie, unde există şanse mari ca discuţia despre aderarea României la spaţiul Schengen să fie amânată din nou. Ponta i-a reproşat lui Băsescu faptul că prin această scrisoare leagă aderarea la Schengen de Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi de recomandările privind statul de drept şi Justiţia conţinute în ultimul raport al Comisiei Europene. Ponta are dreptate când susţine că scrisoarea lui Băsescu nu este despre Schengen, ci despre MCV, dar nu spune adevărul atunci când susţine că Băsescu este cel care face această legătură politică. În realitate, aceasta a fost politica oficială a unor ţări precum Olanda – care nu şi-a schimbat poziţia, în pofida tentativelor Ministerului de Externe de a acre­dita în mod fals altceva – şi, de la tentativa de lovitură de stat din vara trecută, a devenit şi poziţia Germaniei, fără acordul căreia orice demers privind aderarea la Schengen este sortit eşecului. Băsescu a folosit aderarea la Schengen şi Consiliul JAI ca pe o modalitate de a forţa Guvernul şi pe Ponta să facă ceea ce ar fi trebuit să facă încă de acum o lună. Să dea un răspuns clar recomandărilor Comisiei Europene conţinute în Raportul MCV publicat pe 30 ianuarie. În mod normal, recomandările Comisiei în materie de Justiţie şi stat de drept ar fi trebuit să primească un răspuns oficial din partea Guvernului privind măsurile pe care doreşte să le ia pentru a răspunde în