La ora când scriu aceste rânduri nu ştiu încă nota pe care comisia ce-i evaluează activitatea i-a dat-o domnului Mircea Bodolan. Am avut însă posibilitatea să citesc proiectul de management în baza căruia dumnealui a câştigat dreptul de a conduce Teatrul "Maria Filotti" şi zău că nu înţeleg cum de anul trecut a luat, totuşi, o notă care să-i prelungească şederea la Brăila.

Să spunem însă că, în ciuda semnalelor de alarmă pe care actorii şi ziarul nostru le-au tras, Primăria a dat crezare cuvintelor lui Bodolan sau, mai bine spus, "a pus botul la vrăjeală".

Acum este limpede că nici măcar una dintre promisiunile trecute negru pe alb în proiectul lui Bodolan nu a fost pusă în aplicare. Nu există "Atelierul tinerilor aspiranţi", nu există programul "Nocturne teatrale", nu există programul "Mini-stagiunile Teatrului Maria Filotti" (adică un schimb de experienţă cu zeci de teatre din ţară şi colaborări strânse cu British Council, Centrul Cultural Francez şi Centrul Cultural German), nu există concursul "Tineri dramaturgi", nu există Colocviile Teatrului "Maria Filotti", Asociaţia "Maria Filotti" este ca şi inexistentă, la fel Senatul Teatrului ori relaţia cu mass-media. Toate cele de mai sus, precum şi multe altele (revista teatrului, un festival al teatrelor dunărene, promovarea dramaturgiei româneşti) sunt angajamente pe care Bodolan şi le-a asumat în proiectul de management şi de care s-a ales praful. Tot praful s-a ales de promisiunile aruncate în faţa angajaţilor TMF, în faţa jurnaliştilor şi, sunt convins, în faţa autorităţilor locale. Nicicând nu a avut "Maria Filotti" ani mai plini de umbră ca acum. Stagiunile sărace, fără mari regizori, dar şi fără o parte din propriii actori sunt chestiunile ce sar în ochii oricărui spectator care a urmărit în ultimii 10 ani evoluţia TMF. Fireşte, o mână de oameni - iar managerul nu are vreun merit în