Anul trecut, directorul Yahoo a fost demis după ce a pretins în mod fals că era licențiat în IT. Este cel mai celebru caz dintr-un lung șir de dezastre pricinuite de minciunile din CV-uri. Orice naș își are însă nașul

Mai mult de jumătate din totalul CV-urilor conțin informații inexacte, iar o treime din ele sunt împânzite de minciuni în toată regula cu privire la studii, experiență și aptitudini. Trei sferturi din angajați fură, la un moment dat, ceva de la locul de muncă, iar 55% din aceștia ocupă funcții de conducere. Aceasta, în condițiile în care FBI a decretat că infracțiunea cu cea mai explozivă creștere din ultimii ani este reprezentată de fraudele comise de personal. Câteva date oficiale (deși, cel puțin aparent, ușor exagerate) ce justifică apariția serviciilor de verificare a angajaților actuali sau potențiali. La nivel global, există o adevărată industrie de „background screening“ (verificarea antecedentelor, în traducere aproximativă).

La noi, lucrurile sunt abia la început de drum. Companiile apelează la acest serviciu de ani buni, însă relativ „pe ascuns“, iar furnizorii sunt, în general, firme cu alt obiect de activitate: vorbim aici de anumite companii de consultanță, de resurse umane și de detectivi particulari. Potrivit unuia dintre detectivii cu care am vorbit, cam 10% din companiile-client sunt interesate de cercetarea trecutului candidaților, tariful pentru acest serviciu variind între 60 de euro și 100 de euro pentru ziua de lucru. Pe de altă parte, este clar că potențialul pieței există: drept dovadă, un sondaj recent al BestJobs arată că 83% din recrutori analizează conturile de pe rețelele sociale ale candidaților înainte de a se decide pentru cooptarea acestora în firmă.

Ce angajați inventează mai cu spor

Irina Arsene, fost director general al companiei de consultanță și dezvoltare de softw