Ceauşescu a vizitat Egiptul în perioada 2-6 aprilie 1972. Pe lângă medierea conflictului arabo-israelian, a obţinut şi câteva contracte favorabile în domeniul petrochimic.

Ceauşescu şi-a programat vizita în Egipt la finalul turneului african din 1972. Avea de discutat la Cairo atât probleme economice, cât şi chestiuni „fierbinţi“ legate de conflictul din Orientul Mijlociu.

România avea relaţii de tradiţie cu statul egiptean, primele contacte diplomatice fiind stabilite în anul 1906. După Al Doilea Război Mondial, România populară iniţiase legături la nivel de ambasadă în 1957. Un timp relaţiile au stagnat, după poziţia României în „războiul de şase zile“. În 1969, când Gamal Abdel Nasser a început „războiul de uzură“ cu Israelul, poziţia pacifistă a României i-a supărat din nou pe egipteni, care şi-au retras o vreme ambasadorul.

Între arabi şi israelieni

Ceauşescu a jucat însă cartea negociatorului şi a reuşit să-l aducă pe Nasser la sentimente mai bune. A devenit simpatic în ochii politicienilor arabi la începutul anului 1970, când a condamnat public Israelul pentru incursiunile militare în afara graniţelor sale. În august 1970, după ce s-a întors la Tel Aviv după o lungă absenţă dictată ce Ceauşescu , pe V. Georgescu, ambasadorul României în Israel, l-au abordat inclusiv politicienii evrei pentru medierea „războiului de uzură“. La 31 august 1970, Georgescu s-a prezentat la Ygal Allon, vicepremierul Israelului, pentru a-şi anunţa oficial reîntoarcerea la post. Cu această ocazie, demnitarul evreu i-a transmis lui Ceauşescu rugămintea să-l contacteze în numele său pe Nasser. În acea perioadă, în „Knesset“ aveau loc dezbateri aprige privind operaţiunile de şicanare ale Egiptului. Generalul Moshe Dayan solicitase încetarea negocierilor până când guvernul de la Cairo nu-şi retrăgea rampele de rachete instalate în Peninsula Sinai. Allon dorea însă