Craiova are nu una, ci două echipe de fotbal feminin în prima ligă. Real şi Sporting s-au întâlnit etapa trecută pe stadionul „Tineretului“, iar sportul practicat de fete aducea mai mult a lupte în nămol decât a fotbal. Pe acelaşi teren mocirlos, fără nici un fir de iarbă, se antrenează aproape toţi juniorii de la CSJ Ştiinţa „U“ Craiova, club care a fost pepiniera Universităţii.
Într-un oraş în care cândva fotbalul a fost o religie, acum, doar fotbalul feminin mai reprezintă Bănia în prima ligă. Real şi Sporting Craiova, echipe care au nume cu rezonanţă, trăiesc cealaltă faţă a sportului-rege, una în care nişte fete joacă fotbal în condiţii mizere.
Pe de altă parte, conform FIFA, fotbalul feminin este sportul cu cea mai rapidă creştere din lume, tinde să devină un fenomen social, iar finalele de campionate mondiale aduc în tribune zeci de mii de spectatori.
Dar să revenim în România. Campionatul feminin, împărţit în trei serii geografice, s-a reluat weekendul trecut. Pe stadionul „Tineretului“ din Craiova, Sporting şi Real s-au întâlnit în derbi. În tribune au fost în jur de 20 de spectatori, rude şi prieteni ai fetelor, care cu greu au făcut faţă frigului.
Cele 22 de fotbaliste şi-au făcut curaj să iasă la încălzire. Unele şi-au luat mănuşi şi căciuli. Terenul de joc, care pompos se numeşte gazon, dar care nu are nici un fir de iarbă, era plin de nămol, arăta a islaz comunal. După câteva minute, fetele aveau ghetele cu aproape un kilogram mai grele. A început meciul. Realul, echipă pregătită de Sorin Pătraşcu, care este suspendat şi le dă indicaţii din tribună elevelor sale, era favorită. Ocupa locul doi în serie. După nici un minut de joc, a marcat primul gol. Portăriţa de la Sporting şi-a apostrofat colegele, iar una dintre ele s-a scuzat spunând că a rămas împotmolită şi nu a mai putut ajunge să respingă mingea. Partida a continuat în a
