În urmă cu puțin timp, Andrei Marga își freca satisfăcut mîinile: avea să-i facă premierului Ponta o surpriză aproape la fel de mare ca inventarea caloriferului în Ardeal. Despre ce era vorba? La apropiatul Salon du Livre de la Paris, eveniment unde România are statut de invitat special, va fi tradusă, printre alte zeci de volume, și Cartea șoaptelor, a lui Varujan Vosganian, adică un roman dedicat genocidului armean. Nu numai scriitorul Vosganian s-a arătat încîntat de idee, ci și Franța însăși, care a cerut Turciei, în 2011, prin președintele Sarkozy, să recunoască masacrele comise împotriva Armeniei în 1915.
Mai mult, în 2012, Franța a adoptat o lege care pedepsește penal negarea lor. Turcii sînt turbați pe chestiune, stau cu mîna pe iatagan și sînt gata să oprească gazoducte, să iasă din NATO, să suspende relații comerciale, să cheme amabasadori (au mai făcut-o, în 2010, la Washington și Stockholm), în fine, să facă ceea vedem că face Soliman cel Mare la Kanal D. E normal ca prezența unui ministru român pe coperta cărții care condamnă genocidul să le amintească de obrăznicia lui Radu de la Afumați. Ambasadorul Turciei la București a încălecat pe cele patru secole de relații comerciale cu țările române și s-a înfățișat la Ponta, ținînd la piept “Scrisoarea a III-a”, “Pașa Hassan” și “El-Zorab”. Turcia este primul partener al României în cadrul schimburilor comerciale extracomunitare și al treilea ei partener la export. Între noi și turci circulă, pe drumul rulmenților și al Antaliei, peste cinci miliarde de euro anual. Din punct de vedere diplomatic, cuvîntul "gafă" exprimă doar o parte a situației. Dar Vosganian e fericit și o ține pe a lui, iar Marga se felicită pentru creativitate în noul sediu ICR de la Tîrgu Jiu. Cartea de cinci miliarde de euro e aproape gata. Mai rămîne o singură șansă: să se strice, în timp util, tipografia.
Publicat în C
