În timp ce liderii Uniunii Europene încearcă să aducă mai multă transparenţă în sistemul financiar comunitar, băncile îşi văd în continuare de activitate. Unele anunţă profit şi că vor plăti dividende acţionarilor, în timp ce altele raportează pierderi colosale.

Cel mai bine se simt băncile din partea de nord a Uniunii Europene, care în ciuda unor pierderi în filiale, anunţă profit. Astfel, grupul austriac Erste a raportat pentru anul trecut un profit net de peste 480 de milioane de euro, în condiţiile unor provizioane în scădere la nivelul grupului şi a majorităţii subsidiarelor, mai puţin România şi Croaţia.

În acelaşi timp, Erste Grup a avut parte de o uşoară scădere a valorii activităţilor financiare, cu trei procente, până la 7,22 miliarde de euro. Explicaţia o reprezintă scăderea venitului net din dobânzi şi a celui din taxe şi comisioane, chiar dacă au crescut veniturile nete din activităţi de tranzacţionare. Reducererea veniturilor din dobânzi este dată de contextul economic defavorabil şi cererea redusă pentru credite.

Situaţia a fost şi mai nefavorabilă pentru filiala din România a Erste, BCR, care a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 1,2 miliarde de lei, adică 277 milioane de euro. Rezultatul negativ anual reprezintă o premieră pentru BCR, deşi de la începerea crizei financiare, banca a mai înregistrat pierderi trimestriale sau semestriale.

Pierderile din România sunt însă mici pentru Erste Grup, dacă sunt comparate cu rezultatele unei mari bănci din Spania, Bankia. Deşi salvată de la faliment cu un ajutor european de 18 miliarde de euro în decembrie anul trecut, banca spaniolă naţionalizată Bankia a anunţat o pierdere record de 19,19 miliarde de euro în 2012 şi de 21,23 miliarde de euro pentru ansamblul grupului BFA-Bankia.

În timp ce liderii Uniunii Europene încearcă să aducă mai multă transparenţă în sistemul