La finalul clasei a VIII-a, sunt prea mici ca să se angajeze şi prea săraci ca să-şi permită să meargă la liceu. Este dilema multor copii de la ţară, care ar putea termina zece clase obligatorii doar dacă şcoala ar veni la ei. Sursa: Vlad Stănescu
După clasa pregătitoare, şi introducerea clasei a IX-a sub umbrela învăţământului gimnazial, o iniţiativă marca Daniel Funeriu, care ar fi trebuit să intre în vigoare din 2016, a intrat pe lista neagră a şefilor de la Educaţie. Potrivit ministrului Remus Pricopie, o astfel de mutare ar "perturba" sistemul.
Anunţul e contestat chiar de proprii colegi de guvernare. Senatorul PNL, Mihaela Popa, crede că modificarea legii refuză dreptul la educaţie copiilor din mediul rural.
"Legea spune că avem învăţământ obligatoriu între 6 şi 16 ani. În fapt, elevilor din mediul rural nu li se oferă condiţiile să termine, deşi poate sunt buni zidari sau mecanici".
Mihaela Popa, senator PNL S-a schimbat schimbarea. Clasa a IX-a rămâne la liceu
Nici muncă, nici şcoală
"La final de clasa a VIII-a, au abia 14-15 ani. Nici dispun de resurse să meargă la liceu, în oraş, dar nici n-au împlinit vârsta de angajare", explică Mihaela Popa, fostă membră a Comisiei pentru învăţământ de la Senat. Marele avantaj, arată aceasta, este că, la finalul clasei a IX-a, tinerii ar avea două opţiuni: să-şi continue studiile liceeale sau să urmeze o şcoală de ucenici."Voi sprijini măsurile corecte, indiferent de partidul din care fac parte, iar legea spune că avem învăţământ obligatoriu între 6 şi 16 ani“, concluzionează senatorul.
Pe de altă parte, inspectorii cred că mutarea clasei a IX-a la gimnaziu ar aglomera şcolile. "La oraş nu sunt spaţii, iar la ţară nu sunt destui oameni specializaţi să predea la clasa a IX-a. E bine să se menţină la liceu, cu condiţia ca nota 5 să fie pragul minim de admitere la liceu, iar copiii să poa
