Noul preşedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din rîndul organizaţiei Fraţilor Musulmani – acest simplu enunţ a speriat o mare parte a opiniei publice în străinătate şi pe egiptenii cu orientări seculariste. În Egipt, teama s-a transformat în lupte de stradă după ce noul preşedinte şi-a acordat singur puteri sporite, apoi a grăbit referendumul asupra noii legi fundamentale – după părerea multora, insuficient dezbătută şi cu grave carenţe în ceea ce priveşte separarea puterilor în stat, a drepturilor minorităţilor religioase şi a liberei exprimări. Pînă acum, lucrul de care preşedintele Morsi poate fi acuzat este că acaparează puterea, însă nu e clar în ce măsură preşedintele, Fraţii Musulmani şi partidul lor vor putea da şi o tentă religioasă puternică administraţiei.

E drept că au apărut semnale îngrijorătoare din domeniul educaţiei, cînd sindicatele profesorilor au reclamat schimbări la vîrf în cadrul instituţiilor de învăţămînt şi în Ministerul Educaţiei, schimbări care au adus tot mai mulţi membri ai organizaţiei Fraţilor Musulmani în posturi-cheie. Aceleaşi sindicate au reclamat şi demersuri de schimbare a programei şcolare, în aşa fel încît ea să fie mai „corectă“ din punct de vedere islamic. Evident că sînt măsuri care îngrijorează şi care pot da argumente celor care susţin că Egiptul ar putea ajunge să aibă un regim politic autocratic religios. Însă, dacă aceasta este intenţia islamiştilor la putere şi a preşedintelui Morsi, nu va fi simplu, după cum strada a demonstrat-o deja, reacţionînd rapid şi ferm – uneori chiar violent – la schimbările care elimină pas cu pas secularismul, care concentrează puterea şi care şterg separarea puterilor în stat ori dezbaterea publică. Preşedintele Morsi are cîteva alegeri dificile înainte. De exemplu, colaborarea cu partidele salafiste. Blocul islamiştilor poate părea solid în parlament, însă nu e absolut