Profesorul american Keith Chen, de la Universitatea Yale, susţine că limba îşi pune amprenta asupra obiceiurilor economice ale unui popor. Lingviştii români îi demontează teoriile.

Limba română intră în categoria limbilor care fac clar diferenţa între prezent şi viitor, cu tendinţe mai slabe de economisire şi o preocupare mai redusă faţă de sănătate, se spune într-un studiu, citat de Mediafax, al profesorului de economie comportamentală Keith Chen de la Universitatea americană Yale.

Românii sunt predispuşi să economisească mai puţin spre deosebire de germani, japonezi sau chinezi, sunt mai tentaţi să fumeze şi au o înclinaţie mai redusă pentru sport, din cauza modului în care gramatica le-a format percepţia asupra prezentului şi a viitorului. Astfel, popoarele a căror gramatică asociază prezentul cu viitorul tind să aibă o abordare orientată mai puternic spre viitor, potrivit acestui studiu, care împarte limbile vorbite în lume în două categorii în funcţie de cum este perceput conceptul timpului.

Predispoziţie pentru obezitate

Astfel, un român va economisi mai puţin decât un german sau un japonez şi are o predispoziţie mai ridicată pentru fumat şi obezitate, reiese, potrivit Mediafax, din studiul „Efectele limbii asupra comportamentului economic: Dovezi din rate de economisire, comportamentul privind sănătatea şi activele la retragerea din activitate“.

„Actul economisirii depinde fundamental de înţelegerea faptului că persoana ta din viitor – pentru care economiseşti – este într-un fel echivalentă cu persoana ta din prezent. Dacă limba diferenţiază între prezent şi viitor, pare că te determină să disociezi uşor faţă de situaţia actuală de fiecare dată când vorbeşti. Asta face mai grea economisirea“, a declarat Chen pentru BBC Business Daily, citat de Mediafax.

În studiu se arată că, spre deosebire de popoarele cu forme gramaticale