Tot mai mulţi români preferă să ofere o floare sau o bomboană în locul tradiţionalului mărţişor, din motive practice. De partea cealaltă, nici femeile care primesc totuşi mărţişoare nu le mai poartă în piept.
Mărţişoarele tradiţionale sunt oferite tot mai rar femeilor sau capătă noi forme, cu o semnificaţie mult diferită de cea originală. În locul podoabelor purtate în piept, mulţi bărbaţi oferă acum o floare sau un „mărţişor comestibil“: bomboane, tablete de ciocolată sau prăjituri.
Alteori, mărţişorul dăruit la început de primăvară pentru a aduce noroc nu mai este doar simbolic. El este înlocuit cu un obiect practic sau cu unul de valoare, cum ar fi o broşă, un pandantiv ori o pereche de cercei din aur sau argint.
„Mulţi români caută utilitatea unui mărţişor, pentru că nu-i cunosc semnificaţiile. Să oferi un obiect util nu are nicio relevanţă pentru sărbătoarea de 1 martie. Pun această tendinţă pe seama necunoaşterii valorilor tradiţionale. Sunt oameni care sărbătoresc Crăciunul, dar nu au habar care este semnificaţia acestuia“, spune Virgil Niţulescu, directorul Muzeului Ţăranului Român din Capitală.
Plăcerea de a dărui, umbrită de obligaţie
Tradiţia de a oferi un mărţişor este pentru bărbaţi un gest ritualic făcut din obligaţie, mai degrabă decât unul făcut cu plăcere. Astfel, mărţişorul devine o formă de apreciere, un mod de a transmite un mesaj, iar bucuria de a dărui dispare.
„Trebuie să recunosc că le cumpăr colegelor flori sau mărţişoare de 1 şi 8 martie pentru că «trebuie» şi mă gândesc mereu cu groază că mă aşteaptă o cheltuială mare. Le ofer cu plăcere doar unora dintre ele, care îmi sunt mai apropiate“, mărturiseşte Marian Călin (32 de ani), din Bucureşti.
Atunci când există totuşi plăcerea de a dărui, se întâmplă adesea să nu existe şi dorinţa de a purta mărţişorul. „Sunt tot mai puţine femeile care pun în piept
