Haos în învăţământul românesc. Clasa a IX-a va rămâne la liceu, fără a mai fi transferată la gimnaziu, aşa cum prevedea Legea Educaţiei concepută de fostul ministru, Daniel Funeriu. De asemenea, s-a modificat şi prevederea care obliga învăţătorii să aibă studii superioare.

Fiecare ministru venit la cârma Ministerului Educaţiei îşi pune mâna la tâmplă (aşa cum au făcut marii filosofi ai vremii) şi se gândesc ce schimbări să mai aducă în sistemul care se ocupă de educarea tinerei generaţii. Nici actualul ministru, Remus Pricopie, nu a omis să-şi treacă numele pe lista celor care au adus modificări, mai mai mult sau mai puţin, importante Legii educaţiei. Ultimele „bombe" aruncate de oficialii Ministerului Educaţiei Naţionale au fost faptul că clasa a IX-a va rămâne la liceu, iar învăţătorii pot profesa în continuare, fără a fie nevoiţi să mai treacă pe la facultate. Explicaţiile privind menţinerea clasei a IX-a la liceu par a înţelepte, de data asta. În primul rând, dacă această clasă ar fi mutată la şcolile generale, unităţile şcolare s-ar trezi, peste noapte, cu mai puţin spaţiu, cu supraaglomerare, cu lipsa infrastructurii şi cu lipsa cadrelor didactice. S-ar fi putut repeta cea ce s-a întâmplat cu clasa pregătitoare, anul trecut: părinţi şi elevi debusolaţi, lipsă acută de învăţători şi spaţii nepregătite pentru micuţii din clasa pregătitoare. Mai mult, păstrarea clasei a IX-a la gimnaziu, prevăzută în Legea Educaţiei Naţionale, ar fi limitat copiii din mediul rural doar la nouă clase. Cât priveşte cei trei ani de liceu, aceştia nu ar fi fost suficienţi pentru ca elevii să se pregătească şi să facă performanţă. Vestea păstrării clasei a IX-a la liceu a fost primită cu bucurie de părinţi, elevi şi sindicaliştii din învăţământ. Potrivit FSLI, mutarea clasei a IX-a la gimnaziu, după cum prevede Legea Educaţiei Naţionale, nu este o soluţie bună din cauză că elevii