Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi (FNAP) din învăţământul preuniversitar, Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) susţin că păstrarea clasei a IX-a în cadrul învăţământului gimnazial nu este cea mai strălucită idee a Ministerului învăţmântului, deoarece oricâte soluţii ar căuta inspectorii generali, resursele umane şi infrastructura nu sunt suficiente. Astfel, încă din etapa discutării Legii Educaţiei Naţionale s-au ivit probleme deoarece, prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu s-a constatat că se aglomerau foarte mult şcolile. Argumentul este cel deja prezentat: nu există infrastructura necesară, nici suficiente resurse umane, dar nici necesarul de spaţii pentru laboratoare. în plus, normele didactice erau date peste cap. De asemenea, s-a constatat că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, stipulată de Legea Educaţiei Naţionale, crea în realitate un handicap intelectual, profesional pentru integrarea cât mai adecvată social a copiilor din mediul rural românesc care, şi acum, sunt defavorizaţi în ceea ce priveşte asimilarea de suficiente cunoştinţe pentru integrarea lor cât rapidă în structurile sociale şi profesionale impuse de evoluţia actuală. De asemenea, în urma analizelor efectuate de specialiştii în pedagogie şi psihologia comportamentului şcolar nu este indicată trecerea clasei a IX-a la ciclul gimnazial, deoarece pot apărea condiţiile favorizării apariţiei unui mediu conflictual violent sau pur agresiv verbal, între elevii claselor a V-a, a VI-a şi cei de clasa a IX-a. în plus, pentru o corectă integrare socio-profesională, intelectuală şi mentală a elevilor în structurile sociale, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi este de părere că ciclul liceal trebuie neapărat să aibă o desfăşurare de patru ani, trei ani fiind insuficienţi pentru accederea la o valoare a performanţelor cognitive şi de abi