A mai rămas doar o zi până când primăvara îşi intră, calendaristic, în drepturi, iar prin tradiţie 1 Martie trebuie „primit” cu un mărţişor în piept. Tarabele sunt, deja, pline de replici palide ale florilor de câmp, capsulate şi capsate cu şnurul clasic alb-roşu, la preţuri de 5 până la 10 lei, dar cumpărătorii se lasă aşteptaţi. O vânzătoare „creolă” mă vede ca potenţial client şi începe să-mi prezinte marfa: „Avem mărţişoare la cutii mai mari, mai mici, cu pietre strălucitoare, gen broşă, orice doriţi”. Dezamăgită că nu vreau decât să o întreb dacă-i merge afacerea, se retrage şi se preface că are treabă. Bombăne că nu câştigă mare lucru la bucată, că nu rămâne cu mai nimic din 5 lei- cât costă cel mai ieftin mărţişor, pentru că acum primeşte marfa gata ambalată: „nu mai pot să leg mărţişorul cu o fondă mai mare şi să-l pun într-o cutie mai frumoasă, ca să-l pot da şi eu mai scump; îmi vine gata ţiplat şi ăsta-i preţu’ ”. Primăria a dat deja 35 de autorizaţii celor care au dorit să-şi amplaseze tarabele cu mărţişoare prin Piatra Neamţ, sperând să-şi facă safteaua cu câteva zile înainte de 1 Martie. Numai că românul, prin… tradiţie, lasă „achiziţiile” pentru ultima zi. Florarii îşi freacă de pe-acum mâinile. De 1 şi 8 Martie au avut în fiecare an profit consistent. Peste noapte cresc preţurile la florile de sezon şi sunt siguri că nimeni nu va avea de cârtit. A mai rămas doar o zi până când primăvara îşi intră, calendaristic, în drepturi, iar prin tradiţie 1 Martie trebuie „primit” cu un mărţişor în piept. Tarabele sunt, deja, pline de replici palide ale florilor de câmp, capsulate şi capsate cu şnurul clasic alb-roşu, la preţuri de 5 până la 10 lei, dar cumpărătorii se lasă aşteptaţi. O vânzătoare „creolă” mă vede ca potenţial client şi începe să-mi prezinte marfa: „Avem mărţişoare la cutii mai mari, mai mici, cu pietre strălucitoare, gen broşă, orice doriţi”. Dez