UDMR susţine că orice minoritate naţională care trăieşte într-o ţară membră a UE are dreptul la utilizarea propriilor simboluri şi embleme naţionale, iar comunitatea maghiară din România nu poate constitui o excepţie de la acest drept, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Poziţia UDMR este aceea că orice minoritate naţională care trăieşte într-o ţară membră a UE are dreptul la utilizarea propriilor sale simboluri şi embleme naţionale. Comunitatea maghiară din România nu poate constitui o excepţie de la acest drept. Potrivit articolului 6 din Constituţia României, statul recunoaşte şi garantează dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a-şi exprima identitatea etnică, culturală, lingvistică şi de credinţă religioasă. În sensul acestui articol, şi arborarea unui steag constituie o expresie a identităţii, nu este contrară legii şi nu ştirbeşte drepturile individuale sau comunitare ale locuitorilor aparţinând majorităţii. Steagul secuiesc este un simbol comunitar de tipul multor altora care pot fi întâlnite în România, dar mai ales în ţările europene", se arată într-o declaraţie adoptată, vineri, la Cluj-Napoca, la şedinţa consiliilor regionale reunite ale aleşilor locali ai UDMR.

Reprezentanţii UDMR susţin că steagul secuiesc este simbolul patrimoniului comun al comunităţii maghiare care trăieşte în România, "un simbol al patrimoniului unei regiuni unde varietatea naţionalităţilor este o valoare reală".

"Astfel de simboluri comunitare pot fi întâlnite peste tot în Europa, ele nu fac decât să întărească identitatea unei comunităţi locale şi prin aceasta îmbogăţesc întreaga ţară. Cu toate acestea, comunitatea maghiară din România este nevoită să îşi apere zi de zi drepturile câştigate până acum: dreptul de a utiliza simbolurile comunitare, cel de a utiliza limba maternă, precum şi rezultatele obţinute în sistemul educaţional", se ar