- Cultural - nr. 42 / 1 Martie, 2013 Pus stavila in calea vanturilor naprasnice si a ploilor torentiale, a ninsorilor viscolite, fulgerelor si trasnetelor, platoul masivului muntos Bucegi se infatiseaza privirilor cu imaginea aproape ireala a Babei-Dochia, transformata in "stana-de-piatra”. Si nu singura, ci impreuna cu oile, cainii si magarii stanei sale, intr-atat de mestera iscusita a fost natura in a ciopli roca dura a unui pinten din muntii flancati de lunga Vale a Prahovei, cu vestitele sale statiuni turistice: Predeal, Azuga, Busteni si Sinaia, "tapitate” cu frumosul Castel Peles, precum si cu numeroase biserici ortodoxe, manastiri si monumente ale eroilor neamului din toate timpurile. Impresionati de legendele imaginilor stranii ale muntilor, batraniipovestitori ai fostelor sate si catune, transformate intre timp in orase si municipii, au denumit acel loc din Carpatii Romanesti "Varful Babele”, de unde si denumirea data primelor noua zile ale lunii martie. Ele reprezinta numarul cojoacelor lepadate de Baba-Dochia, mama lui Dragobete, in drumul ei spre varful muntelui. Nechibzuita alegere. Si necugetat gest, de vreme ce inceputul primaverii mereu se dovedeste a fi inselator, precum firea si naravurile oamenilor. Cand ninge, cand ploua. Cand e vreme calda si insorita. Cand apare soarele, cand dispare dupa negrii si greii nori, aducatori de zapezi intarziate, precum si de ploi reci, primavaratice, urmate de zapezi si de ploi adevarate, de lapovita, de chiciura si de grele si dense ceturi, norii impovarati acoperind si intunecand, ziua in amiaza mare, Soarele, Muntele si Crucea Caraimanului. Cam asa ar arata buletinul meteorologic popular al apropiatelor "Zile ale babelor” din primul trimestru al anului 2013. Este acel interval de timp calendaristic cand suntem indemnati de membrii familiei, de rude si de prieteni nu numai sa ne prindem la reverul hainei un frum