Dacă Congresul PNL (din 22-23 februarie) nu a înregistrat nicio surpriză - Crin Antonescu întărindu-şi chiar puterea, prin cooptarea lui Klaus Iohannis, primarul Sibiului, Convenţia Naţională a PDL-ului (programată la sfârşitul lunii martie a.c.) ar putea marca o schimbare de orientare a fostului partid guvernamental.
PDL-ul a fost acuzat de mulţi actori mediatici de inerţie şi detaşare, după pierderea catastrofală a ultimelor alegeri parlamentare. Mulţi analişti i-au prezis chiar soarta PNŢCD-ului, dispărut, practic, de pe scena politică, după alegerile din anul 2000. "Predicţia" este însă lipsită de acoperire: PD-ul a intrat, totuşi, în Parlament şi a beneficiat de sprijinul Preşedinţiei ţării, ocupată de fostul său conducător, d-l Traian Băsescu. PDL-ul a suferit, e drept, o înfrângere umilitoare la alegerile (locale şi parlamentare) din 2012, dar aceste alegeri s-au desfăşurat în circumstanţe speciale. Reculul masiv, de la peste 30% din voturi, la aproximativ 17%, a fost provocat de durele măsuri anticriză (ce au dublat scăderea de popularitate provocată de uzura - normală - a guvernării), dar şi de scăderea impactului personal al preşedintelui Băsescu, în urma exacerbatei şi îndelungatei campanii de denigrare, purtate de instituţiile media ostile. Rezultatul referendumului pentru demiterea sa confirmă faptul că audienţa preşedintelui s-a redus masiv, din multiple motive, speculate şi îngroşate la maximum de aceste medii. Chiar dacă referendumul nu a reuşit din lipsa cvorumului, identitatea - percepută aşa de foarte mulţi alegători - dintre preşedinte şi partidul din care a provenit nu putea să nu aibă efecte.
În situaţia dată, s-a pus problema înlocuirii actualei garnituri de conducere a partidului, învinuită de rezultatul extrem de slab la alegeri şi, mai ales, de lipsa unei atitudini ferme de opoziţie
