Biografii şi bibliografii lui Mihail Sadoveanu ştiu, cu exactitate, că acest însemnat narator a scris un număr mic de epistole în anii săi de efervescenţă creatoare. Fapt explicabil într-o oarecare măsură.
Astăzi se cunosc doar, optzeci şi patru de epistole trimise lui G. Ibrăileanu1, optzeci şi una de misive expediate confraţilor săi din tinereţe2, Enric Furtună, H. Coşoi şi Panait Muşoiu, precum şi unele publicate în ziare, reviste, anuare, monografii, albume sau în culegeri de documente literare.
O cercetare exhaustivă a literaturii epistolare a lui Mihail Sadoveanu e absolut necesară întrucât deschide noi perspective de interpretare şi reinterpretare a biografiei fizice şi creatoare a unuia dintre cei mai valoroşi prozatori ai literaturii naţionale.
Epistolele ce se publică acum, încă necunoscute, sunt trimise unui excelent institutor şi inspector şcolar din ţinutul Neamţului, Constantin Stan (1880–1959), care a conceput şi elaborat, în colaborare cu Mihail Sadoveanu şi George Topîrceanu, Cartea de citire pentru clasele a II-a, a III-a şi a IV-a ce s-au bucurat de aprecierea unanimă a dascălilor şi a şcolarilor.
Restituind aceste epistole observăm modul în care autorul Baltagului s-a implicat, a intervenit, a schimbat unele opere literare cu altele, a participat la întocmirea contractelor de editare şi a vegheat, cu luciditate, ca aceste cărţi de citire să fie cât mai atractive şi mai interesante.
Se cuvine să menţionez şi contribuţia lui George Topîrceanu3 care, la sugestia lui Mihail Sadoveanu, a citit şi recitit toate operele literare, poezii, proze şi alte însemnări incluse în cărţile de citire elaborate cu institutorul Constantin Stan, care era tatăl prozatorului T. C. Stan (1907–1940), autorul arhicunoscutului roman Cei şapte fraţi siamezi (1934).
*
Copou – Iaşi, 15 mai 1929
Stimate domnu
