Sistemul de încălzire din Bucureşti trebuie redesenat şi concentrat pe două aspecte principale: descentralizare şi surse alternative de energie. Inginerul Victor Costache a analizat mai multe variante pe care vi le prezentăm mai jos
În prezent, sistemul de încălzire centralizată din Bucureşti asigură 72% din necesarul de energie termică al oraşului, 68% îi revine sistemului centralizat de termoficare, iar 4% centralelor termice de cvartal. Acest sistem înghite anual sute de milioane de euro sub formă de subvenţii, mascând ineficienţa şi pierderile din sistem, aşa cum am prezentat în numerele trecute. „Nu trebuie decât un minim de intuiţie tehnică pentru a înțelege că a produce energie termică în cazanele unor CET-uri ca apoi să o plimbi zeci de kilometri prin reţeaua RADET până ajunge la chiuveta sau la caloriferul consumatorului este o aberaţie ce cu greu mai poate fi susţinută“, explică inginerul.
Citiţi şi: Cât timp să mai plătim facturi uriaşe la întreţinere?
Potrivit lui, unul din aspectele cele mai importante ale dezvoltării politicii energetice în UE este creşterea importanţei descentralizării şi a producerii locale a energiei. Această tendinţă va conduce la noi inovaţii tehnice şi schimbări în structura industriei energiei, cu obţinerea energiei deseori chiar la locul folosirii acesteia. „Rezolvarea problemei energiei termice este producerea gigacaloriei cât mai aproape sau chiar la locul consumului“, susţine Victor Costache.
Transformarea RADET
Una dintre variantele inginerului se referă la transformarea punctelor termice zonale în centrale termice de cvartal şi înzestrarea teraselor blocurilor de locuinţe cu panouri termice solare. În prezent, RADET are în administrare 853 de puncte termice şi 49 de centrale termice de cvartal. „O centrală termică de cvartal poate asigura aprovizionarea cu energ
