Dacă aş fi forţat să optez între o emisiune cu Ponta şi alta cu mama lui Nuţu, fără dubii m-aş orienta către onorabilul părinte al presupusului interlop. Cel puţin aş auzi ceva nou.

Fac un efort demn de o cauză mai bună şi citesc cu acribie tot ce vine de la guvern - declaraţii de presă, interviuri, comunicate – în speranţa că se mişcă ceva. Nimic, deşi guvernul are peste două luni de la instalare, iar Ponta şi USL au preluat executivul acum zece luni. Dacă aveţi nervii tari vă invit să citiţi sau să urmăriţi înregistrarea video a ultimului briefing de după şedinţa de guvern: timp de 38 de minute, Vosganian nu a făcut nimic altceva decât să dezmintă o ştire şi să ne spună că executivul nu are de gând să facă nimic pentru restructurarea companiilor naţionale aflate pe pierdere.

Dincolo de leii şi urşii pe care guvernarea USL îi plimbă pe la tv, în speranţa că vine primăvara, iese leuşteanul şi poporul uită de foame, sunt câteva întâmplări care mă fac să privesc cu mare grijă către iarna viitoare. Ştiu, mă gândesc prea departe.

În primul rând, din 2002 până acum, au fost doar doi ani în care exporturile şi importurile au scăzut: 2009, anul de vârf al crizei, şi 2012, an în care, începând cu luna mai, la putere a fost USL. În al doilea rând, datele pe decembrie ale BNR ne arată un salt în jos a producţiei industriale, a comerţului cu amănuntul şi a numărului de salariaţi din economie. Şi, da, există şi un indicator care arată o creştere: şomajul. Se simţea deja, în decembrie, efectul situaţiei din combinatele Mechel – scrie chiar în buletinul BNR. Aşa, ca fapt divers, puteţi căuta cuvântul „Mechel” pe site-ul guvernului şi veţi găsi trei intervenţii ale premierului Ponta, spunând, sec şi resemnat, că s-au respectat condiţiile de privatizare (dar nimic despre ceea ce s-ar putea face). În plus, surpriză, avem pe www.gov.ro şi un fragment dintr-o declaraţie