Nu poti sa nu admiri unitatea si efortul judecatorilor, al organizatiilor lor profesionale de a depolitiza Justitia. Insa cine si de ce a politizat-o nu vrea sa ne spuna nimeni.
Din acest motiv, CSM s-a separat in doua tabere, dar, straniu, ambele se zbat sa promoveze exact aceleasi principii si reguli, incat stai si te intrebi daca nu cumva e vorba de o suprarealitate, una construita in laboratoare speciale cu scopul ca populatia sa nu mai inteleaga nimic.
Sa fie vorba de duble perceptii ale aceleiasi realitati? Se observa de ceva vreme in spatiul public afirmatii de tipul: Basescu are Justitia, serviciile secrete, CCR, ANI, DNA..., iar USL nu are decat Guvernul si o uriasa majoritate parlamentara cu care nu face nimic.
O parte sustine asadar ca noua Putere vrea "sa puna mana pe Justitie", s-o "ingenuncheze", s-o subordoneze, "sa preia controlul..." (de la cine?), sa dicteze dupa bunul plac sentintele in procesele "puscariabililor" Voiculescu, Nastase..., iar alta ca Justitia a fost politizata de catre presedinte si oamenii sai.
Ce cauta politicul in Justitie?
Alina Ghica, fost presedinte CSM, spune ca "responsabilitatea apartine factorului politic care, dintotdeauna, a actionat prin parghii de presiune". Numai ca, dupa o cautare atenta, se observa ca niciodata vreun judecator sau procuror in exercitiul functiunii nu s-a plans si nu a protestat la adresa unor astfel de ingerinte si practici.
Cat despre parghii de presiune, parerile sunt la fel de contradictorii: incepand cu episodul suspendarii, presedintele, Monica Macovei, Cristian Preda acuza presiunea presei, mai ales a trustului Intact, mai nou a ministrului Justitiei, Mona Pivniceru, in timp ce adversarii ii acuza direct pe Traian Basescu, Monica Macovei, pe fostele sefe ale CSM, pe Daniel Morar...
Se vede clar ca ambele tabere
