Răzgândirile în clasa politică au ajuns să nu mai mire pe nimeni. Doar gândirile ce mai stârnesc interesul, pentru că ele arată cât de deştepţi sunt cei pe care i-am trimis în cele aproape 600 de locuri ale maşinăriei de tocat bani numită Parlament. Dar, în ciuda efectivului mai numeros ca oricând, ideile bune luate acolo sunt din ce în ce mai rare, conform zicalei moderne: telefonul mobil tinde să se facă tot mai subţire şi mai deştept, pe când omul - invers.

Ultimul exemplu a fost cel în care termenul lăsat alesului ca să conteste în justiţie un verdict al ANI fusese prelungit de la 15 la 45 de zile. Păi până şi hotărârile diverselor comisii şi foruri birocratice lasă (cam neconstituţional) 30 de zile cetăţeanului "dreptul" de a se adresa justiţiei! Ce să faci cu 45 de zile? După ce Curtea Constituţională le-a dat peste nas celor care au votat în bătaie de joc, aceştia au avut curaj să mai şi râdă mânzeşte la televizor. Semn că ştiau că greşesc, dar nu i-a durut pe nicăieri de banul public pierdut odată cu timpul irosit pe decizia strâmbă, pagubă dublată acum de reluarea dezbaterii pentru corectarea prevederii fanteziste din statutul parlamentarului. Modificarea din statut a fost doar o tentativă de a legaliza eventuale matrapazlâcuri. Ne-am obişnuit deja ca aleşii să se protejeze mai întâi pe ei înşişi şi abia apoi, dacă mai rămâne timp, să vadă de vreun proiect de lege.

Pe un asemenea fond aducător de încredere în sufletele românilor a picat şi declaraţia preşedintelui, cum că el va rămâne în politică după ce-şi va încheia mandatul la Cotroceni, la sfârşitul lui 2014. Nu mai devreme, pentru că premierul a promis că o să-l lase în pace, sătul (nu-i aşa?) să toace iarăşi bani publici pe referendumuri fără succes, dar mai degrabă sătul de gura şi admonestările celor de la Bruxelles. În faţa europenilor nu prea are curaj premierul să crâcne