Ura împotriva preşedintelui Băsescu cultivată şi întreţinută „ştiinţific” de Antena 3 et.comp. a devenit un fel de sport naţional de excepţională performanţă. Ea a câştigat la cote ameţitoare alegerile locale şi parlamentare de anul trecut şi se anunţă a fi în continuare principalul arbitru al politicii româneşti.

În ceea ce mă priveşte, n-aş avea nevoie de serviciile oficinelor pentru a-mi vărsa năduful asupra lui Băsescu. Cine va avea curiozitatea să răsfoiască presa celei de a doua jumătăţi a anului 1997 şi cea a întregului an 1998, va afla cum PD în frunte cu Roman, cu Băsescu pe post la înaintaş, a dezlănţuit un adevărat război împotriva guvernului din care făceau parte, împotriva PNŢCD, împotriva preşedintelui Constantinescu, dar mai cu seamă împotriva primului ministru Ciorbea şi împotriva mea ca ministru de interne. Într-o carte ce acum iese de sub tipar, comentez pe larg întreaga situaţie.

Cum am băgat de seamă, Ciorbea îi plăteşte poliţa în stil resentimentar cu aceeaşi monedă, unde altundeva decât, din păcate, tot la Antena 3. Pe lângă cele atunci petrecute, aş avea şi eu motive de nemulţumire pentru maniera prestaţiei sale cu deosebire în primul mandat, când s-a comportat haiduceşte cu instituţia preşedinţială, târând-o prin localuri, prin pieţe, prin târguri, trântind cu ea de pământ în bătuta ţigănească, ba mai nou, lansându-se în atacuri murdare la adresa Regelui Mihai nu pentru că n-ar pricepe istoria, ci (bănuiesc) datorită prieteniei cu prinţul Paul.

Cu toate acestea, deşi nu sunt un fan al său, sunt în schimb un susţinător (cu anumite rezerve care însă nu impietează asupra fondului) a politicii perseverent şi ultravoluntar susţinute de domnia sa începând cu 2005 până azi. Şi pentru că afirmaţia va stârni rumoare argumentez de îndată:

- prelunând cu fermitate orientarea spre occident, a sprijit şi impulsionat măsurile necesar