Teama de moarte pluteşte la tot pasul pe frontul din Afganistan pentru că o nouă zi poate fi şi ultima. O singură mişcare greşită, o clipă de neatenţie, un mic detaliu neobservat poate face diferenţa între viaţă şi moarte. Zilnic, soldaţii români aflaţi în misiune în Afganistan trebuie să fie cu ochii în patru. Un glonţ sau o explozie provocată de dispozitive explozive improvizate ascunse în cele ami neaşteptate locuri şi viaţa militarilor răniţi stă în mâinile unui singur om: soldatul sanitar. Trebuie să învingă un duşman mai perfid şi mai neiertător decât insurgenţii- moartea. Pentru asta caporalul Cristina Topa a renunţat la ruj şi tocuri. Are 28 de ani şi a plecat alături de cei peste 600 de militari din Batalionul 2 Manevră “Scorpionii Galbeni” în Afganistan ca să le acorde primul ajutor în situaţia nefericită în care vor fi răniţi pe câmpul de luptă. Este una dintre cele 21 de femei care înfrumtă-n fiecare zi realitatea crudă a războiului fără tranşee dus în munţii Afganistanului.

Tânăra face parte din cele 21 românce care au plecat la începutul acestui an în teatrul de operaţii din Afganistan. Cristina Topa s-a născut pe 19 octombrie 1984 în judeţul Vaslui, iar copilăria şi-a petrecut-o “într-un colţ de rai”, la bunici, în satul Petricani din judeţul Botoşani. Modelul său în viaţă sunt părinţii, mama de profesie asistent medical şi tata inginer, care i-au acordat toată atenţia pentru a deveni un om cu caracter. “Sunt singură la părinţi, aşa că toată dragostea, afecţiunea şi atenţia de a deveni o persoană utilă societăţii a fost îndreptată asupra mea. Părinţii mei sunt oameni simpli, muncitori, dar pentru mine sunt universul meu şi resursa principală de sprijin atunci când îmi e greu în viaţă”, spune Cristina.

Din dorinţa de a ajuta persoanele aflate în suferinţă, a urmat exemplul mamei şi a ales să meargă pe drumul Medicinei şi s-a înscris