O dată cu intrarea în vigoare a noii Constituţii, în 1958, Franţa a pătruns în era celei de-a cincea Republici. Primul preşedinte al acestei noi etape a fost Charles de Gaulle. Ştiţi însă că prima Republică (proclamată în septembrie 1792, în timpul Revoluţiei Franceze, şi desfiinţată în 1804, când Napoleon Bonaparte instaurează Primul Imperiu) nu a avut, propriu-zis, un preşedinte? Sau că unicul preşedinte al celei de-a doua Republici (proclamată în timpul Revoluţiei de la 1848), Louis-Napoleon Bonaparte, ca şi înaintaşul său, a trădat ideile republicane pentru a instaura cel de-al doilea Imperiu? Cea de-a treia Republică (1870-1940) a avut, în schimb, 14 preşedinţi. După marea conflagraţie mondială, a patra Republică (doar doi preşedinţi!) a încercat să restabilească echilibrul slăbitului stat francez. Francois Hollande este preşedintele cu nu¬mărul de ordine “7” din noua eră instaurată la Palatul Élysée.

Dar să revenim la cea de a “5-a Republici”, la epoca lui de Gaulle…

În amintirile sale, Principesa Marta Bibescu poartă o netulburată amiciţie preşedintelui Charles de Gaulle (1958-1969). După exilul său din Ro¬mânia, scrii¬toarea s-a simţit adeseori frustra¬tă. Marile recepţii, baluri, di¬neuri la care era invitată în anii de glo¬rie lăsaseră locul unei continue fră¬mântări pentru salvarea co¬piilor săi, rămaşi “pri¬zonieri” în noul regim co¬munist, sau pentru găsirea soluţiilor de subzistenţă.

O mare bucurie i-a adus la vârsta senectuţii reîntâlnirea cu generalul de Gaulle, devenit preşedinte al Franţei. A început din nou să fie invitată la recepţii şi dineuri de gală, la Pa¬latul Élysée, la Versailles... De Gaulle nu-i refuza aceste bucurii principesei exilate (măr¬turiseşte că în călătoria pe care a întreprins-o la Bucureşti, pentru a se întâlni cu... Ceauşescu, a citit în avion cartea ei, “Isvor”, care l-a făcut să înţeleagă mai bine