Ultima intalnire dintre Papa Benedict al XVI-lea si credinciosii stransi la Vatican n-a risipit misterul din jurul stirii anului – retragerea din fruntea Bisericii Catolice a celui care preluase pastorirea a peste un miliard de credinciosi de la Papa Ioan Paul al II-lea. In timp ce la Vatican cardinalii pun la cale ultimele detalii ale conclavului care urmeaza sa aleaga noul Papa, presa occidentala interpreteaza inca in fel si chip aceasta decizie neasteptata din partea Papei Benedict al XVI-lea, de a renunta la Pontificat.
Cotidianul de limba spaniola El Pais considera ca prin decizia sa Papa a incercat sa atraga atentia asupra dimeniunii umane a papalitatii. Cu toate acestea, scriu jurnalistii spanioli, pana in momentul anuntului privind retragerea sa, Papa Benedict, timp de aproape opt ani, a fost un conducator care a vorbit cu voce slaba, influentata de la bun inceput de enorma umbra lasata de magnificul Papa Ioan Paul al II-lea. Succesorul acestuia n-a fost capabil sa duca la bun sfarsit intentia sa de a elibera Biserica de stigmatul pederast si a fost lovit puternic de scandalul hartilor furate.
Conform ziarului conservator Die Welt, citat de Deutsche Welle, retragerea Papei ar aminti de “demisia unui manager suprasolicitat, incapabil să-şi mai controleze firma” şi ar „revela o criză a instituţiilor, nu doar a Bisericii Catolice”. Or, „o societate complet vidată de instituţii este, în ultimă instanţă, un pericol pentru democraţie”, avertizează, în paginile cotidianului berlinez, Richard Herzinger.
Într-un articol dinFrankfurter Allgemeine Zeitung intitulat „Un pontificat vetero-european”, Daniel Deckers e de părere că pe Benedict al XVI-lea “l-au interesat doar chestiunile clasice ale creştinătăţii apusene”. Autorul recapitulează etapele cele mai importante ale celor 8 ani de mandat. Potrivit lui, „spectaculoasa retragere a Papei” ar implica
