Toată zona industrială de dincolo de Tăietura Turcului ar aparţine, în mod normal, comunei Baciu. Prin intrarea acestor terenuri în domeniul municipiului, comuna Baciu este privată de venituri seminificative şi implicit de posibilitatea de a se dezvolta.

Dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca ar trebui să aducă o creştere a calităţii vieţii şi în localităţile imediat învecinate. Realitatea, însă, demonstrează contrariul, mai ales dacă se are în vedere că o dată cu extinderea oraşului, fondul funciar al administraţiei locale s-a mărit constant cu sute de hectare, de prin vecini. Ce au primit la schimb vecinii? Deocamdată doar mândria de a se afla în preajma celui mai important oraş al regiunii de nord-vest şi cam atât. Primarii tânjesc după terenurile care ar fi putut să le aducă bani şi investiţii pentru comunităţile lor. Cea mai afectată pare să fie comuna Baciu. Cu venituri de sub 1 milion de euro pe an, Baciu nu are nici infrastructura pusă la punct şi nici nu dispune de terenuri pentru a putea miza pe investitori.

Satele comunei Baciu nu sunt încă racordate la reţeaua de apă având în vedere că investiţia este mult prea costisitoare pentru bugetul localităţii. "Înregistrăm venituri de până într-un milon de euro, adică foarte puţin, dacă se are în vedere că numai pentru a trage conducta în satele Mera, Suceag şi Rădaia, costurile ajung la peste 800.000 de euro. Apoi la această sumă s-ar adăuga, desigur, şi costurile cu racordurile, un buget cu mult peste ceea ce putem noi aloca", a explicat primarul comunei Baciu, Florin Mureşan.

Acesta a arătat că nici fostul edil nu a ştiut prea bine să se gospodărească, construind mai întâi drumuri în loc să rezolve problema conductei, însă, indiferent cum s-ar pune problema, un lucru este cert, comuna Baciu are venituri foarte mici. Iar vecinătatea cu municipiul Cluj-Napoca în loc să-i fi creat avantaje şi op