Aderarea României la spaţiul Schengen continuă să fie sursa dezbinării politice între principalele partide: PSD, PNL şi PDL. Totul a luat amploare luna trecută. Astfel, cu ocazia vizitei oficiale în Regatul Ţărilor de Jos, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a solicitat sprijinul parlamentarilor olandezi pentru aderarea României la Schengen. Asta se întâmpla în ziua de miercuri, 13 februarie. Optimismul părţii române a fost de scurtă durată, deoarece, după o săptămână, ambasadorul Olandei la Bucureşti declara oficial: “Olanda nu a luat încă nicio decizie cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen. Poziţia Olandei va fi stabilită înaintea următorului Consiliul pe Justiţie şi Afaceri Interne, în strânsă colaborare cu alte state membre. Olanda salută progresul făcut de România aşa cum a fost analizat în raportul MCV, însă păstrează unele îngrijorări referitoare la susţinerea şi ireversibilitatea reformelor, precum şi la faptul că o serie de recomandări şi condiţionalităţi nu au fost încă implementate. În următoarele săptămâni vor avea loc consultări cu alte state UE. După acestea, împreună cu Parlamentul se va stabili poziţia Olandei”. Cu alte cuvinte, punct final şi reluarea de la capăt cu negocierile. Peste câteva zile, în perioada 6-7 martie va avea loc la Bruxelles următorul Consiliu European pe Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), iar oficialii români continuă să spere într-o decizie favorabilă privind aderarea României la Schengen, mai ales după ultimele eşecuri la acest capitol. Reamintim că, anul trecut, Olanda şi Germania au fost şi continuă totuşi să fie ţările care au blocat decizia Consiliului JAI privind aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, spunând că, pentru a accepta acest lucru, aşteaptă progrese în raportul MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare) al Comisiei Europene, prezentat pe 30 ianuarie. Preşedintele Traian Băsescu d