Aleşii locali ai Uniunii vor regiuni mai mici şi mai multe, dar fără statut de unităţi administrativ-teritoriale şi fără competenţe administrative.

Aleşii locali ai UDMR s-au adunat vineri la Cluj-Napoca, unde au dezbătut proiectul regionalizării României. Principalele concluzii au fost că actualele opt euroregiuni s-au dovedit un proiect falimentar, că e nevoie de 12-16 regiuni, dar care să rămână la fel de formale ca până acum. N-au lipsit vocile care s-au opus total regionalizării.

Peste o sută de aleşi locali ai UDMR din toată Transilvania, s-au adunat, ieri dimineaţă, în sala Europa a Casei de Cultură a Studenţilor pentru a dezbate subiectul regionalizării României. „Problema cea mai importantă pentru România, când vorbim de aceste regiuni de dezvoltare, este secuimea, Ţinutul Secuiesc sau maghiarii din România, că, dacă nu ar fi această problemă, atunci ţara ar merge extraordinar de bine şi minunat şi, la colţul celălalt, toţi cei care spun aceste aberaţii, spun, cu regret şi cu lacrimi de crocodil, «ce păcat că au plecat nemţii şi evreii din România». Eu zic să extragem argumentele etnice şi aceste ipocrizii din discuţia despre regionalizare şi să le înlocuim cu argumente economice, geografice, demografice, de mediu şi de care mai vreţi dumneavoastră", avea să declare, după dezbatere, în faţa presei, preşedintele UDMR Kelemen Hunor. Cu toate acestera, cu doar două ore mai devreme, deschidea dezbaterea cu aleşii Uniunii invocând tocmai un criteriu de natură etnică de care ar trebui să se ţină cont la desenarea regiunilor. „România are angajamente internaţionale, care spun că orice reformă administrativă trebuie făcută astfel încât să nu se modifice structura etnică într-o regiune", afirma Kelemen în discursul său de deschidere a lucrărilor.

Mai mult, el a subliniat necesitatea ca UDMR să solicite ajutor din afara graniţelor, mai ales în nou