Ţuculescu şi Baba sunt cei mai importanţi reprezentanţi ai expresionismului românesc, un curent despre care se credea că nu există. Licitaţiile tematice de la Artmark (din 2012 şi din februarie 2013), în care expresionismul a fost grupat cu avangarda, au concentrat opere cu o mare forţă, capabile de un schimb de paradigmă.

Alăturate, opere de Ion Ţuculescu, Corneliu Baba, Marilena Rădulescu, Margareta Sterian, Tia Peltz, chiar şi Nicolae Tonitza, plus un număr de avangardişti, pot alcătui o merituoasă expoziţie de expresionism. În cele două ediţii ale licitaţiilor de avangardă şi expresionism, câştigătoare a fost avangarda. Mult mai canonizată şi cu reprezentanţi în circuitul european al valorilor, arta avangardistă a dominat, prin Victor Brauner, şi ediţia din 2012, şi pe cea din 2013. Cele mai scumpe tablouri au fost „Portret pentru mai târziu“ (75.000 de euro în 2012) şi „Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde“ (120.000 de euro la sfârşitul lunii februarie a.c.). Însă vânzări excelente au fost marcate şi de opere expresioniste precum „Spaime [1990]“, de Corneliu Baba, 32.000 de euro, „Îndurerata (ciclul «Orfanii»)“, de Nicolae Tonitza, 55.000 de euro, „Sfârşitul piesei“, de Corneliu Baba, 30.000 de euro. Un alt artist, cunoscut pentru implicarea în suprarealism şi în realismul socialist, Jules Perahim, a fost prezent cu o surprinzătoare operă expresionistă, „Cabaret (Visul lui Omero)“, adjudecată cu 7.000 de euro. Expresionismul în licitaţiile generaliste Cele mai valoroase opere ce pot fi subscrise acestui curent artistic, vândute în România, sunt semnate de Ion Ţuculescu: „Mare fermecătoare“, 105.000 de euro în 2011, şi „Noapte la Ştefăneşti“, 100.000 de euro în 2010. Elaborându-şi un stil propriu, dedus din arta populară, Ţuculescu are două perioade de creaţie care, prin cromatică şi forţa desenului, sunt considerate de factură expresionis