Schimbarea polilor de putere economică dictează și trendul în materie de limbi străine, iar astăzi sunt la modă cele studiate pe vremea bunicilor Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU

Deşi interesul tinerilor români pentru engleză rămâne constant, în ultimii ani, au început să câştige teren şi limbile ţărilor în plină ascensiune.

O investiţie pentru viitor

Aşa se explică popularitatea cursurilor de germană, rusă şi chineză, o condiţie esenţială pentru absolvenţii de facultate, care vor să se angajeze într-o multinaţională. „Germana putem spune că a ajuns la egalitate cu engleza, pentru că este extrem de cerută în mediul de afaceri. Motivaţia cursanţilor vine din faptul că multe dintre companiile străine de la noi oferă un spor de limbă la salariu”, explică reprezentanţii Centrului de Limbi Străine Ariel din Capitală.

Potrivit acestora, clasele de limba rusă, chineză şi arabă sunt mai mereu ocupate de absolvenţii de Relaţii Internaţionale, iar suedeza este preferată de tinerii care îşi doresc o carieră în medicină.

„Mai nou, avem cereri şi pentru olandeză. Sunt medici de până în 30 de ani, care vor să se angajeze acolo şi pot ajunge avansaţi cam în doi ani”, mai arată cei de la Centrul Ariel, asaltaţi în ultima vreme cu cereri pentru ebraică modernă, din partea studenţilor la Teologie. Parcurgerea fiecărui nivel durează câteva luni şi costă între 450 şi 750 de lei. Cursanţii de aici primesc apoi un certificat de participare, dar pentru a obţine un atestat de limbă sunt nevoiţi să susţină un test specializat.

Franceza nu mai are aceeaşi căutare ca acum cinci-zece ani. „Ne mai solicită examinări la franceză doar tinerii interesaţi să plece la studii prin programul Erasmus”, explică reprezentanta Centrului de Limbi Străine al Universităţii din Bucureşti, care eliberează Certificate Europene Lingvistice, de tip E.C.L.

Certificat de limbă, în locul