La cumpăna secolelor XIX şi XX, Simion Florea Marian constata că mărţişorul este pe cale de dispariţie în Bucovina. Printre foarte multe altele, astăzi, „Istoria tradiţiilor şi obiceiurilor la români” semnată de dr. pr. Nicolae Cojocaru arată că mărţişorul din Bucovina (cel dăruit mai cu seamă de mame, de femei) nu numai că n-a dispărut, ci a devenit şi o modă.
Vineri, cu prilejul lansării la Suceava a „Istoriei...” integrale, adică a tuturor celor trei volume (după ce gândul lor a prins a căpăta contur prin 1982, primul a apărut în 2008, iar celelalte în 2012), prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu (n. la Fierbinţi-Târg, Ialomiţa) de la Universitatea Bucureşti, reputat etnolog, folclorist (discipol al lui Mihai Pop), care a fost alături autorului şi cărţilor sale şi la lansarea dintâi, de la Academia Română, din octombrie 2012, a purtat mărţişorul în piept şi a mărturisit public că pentru domnia sa este o premieră să primească şi să poarte mărţişor!
Acesta este, poate, doar un aspect de nuanţă şi detaliu al evenimentului care s-a desfăşurat vineri după-amiază în Sala de Arte „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”: lansarea celor trei volume ale „Istoriei tradiţiilor şi obiceiurilor la români” semnate de Nicolae Cojocaru, doctor în etnologie şi doctor în teologie, preot la Câmpulung Moldovenesc. Care a reunit scriitori, cercetători, universitari, preoţi, iubitori ai faptului de cultură în general, reprezentanţi ai administraţiei şi mediului politic. De altfel, după deschiderea manifestării realizată de amfitrionul Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei, au rostit alocuţiuni Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, deputatul Ştefan Alexandru Băişanu, Constantin Harasim, subprefect. Consistenta secţiune ştiinţifică şi apoi partea artistică a evenimentului au fost moderate de Ion Botezat, care a furnizat
