În ziua când Înalta Poartă i s-a închis în nas, deşi el îşi pusese pantofii cu ciucuraş, s-a umflat pipota în Titi Cocoşilă. Păi taman el, care montase personal toate acele panouri cu sens unic pe DN1, îndeplinind criteriul tehnic de admitere în Schengen, taman el să fie ţinut la Poartă?! El, care plânsese de nervi, la fiecare facere de Guvern, că nu este lăsat să reprezinte ţara la extern, privea acum prost la Poarta nouă şi închisă, pe care cineva pictase în ciudă steluţe galbene. S-a scărpinat o vreme în bugla de păr care-i stătea demnă peste frunte. La urmă, s-a-mbăţoşat patriotic, s-a întors cu faţa la popor şi cu popoul spre Europa: "Ete, shit!" Cu toate că fusese ministru, ministru prim şi chiar preşedinte, Titi Cocoşilă, altfel un cunoscut orator la intern, nu se exprima în engleză decât onomatopeic. Ajuns acasă, Titi Cocoşilă a pus mâna pe microfon-fon-fon şi-a dat fuga la TV: "Poate că nu mai vrem să intrăm în Schengen", "Germania a pierdut ocazia să tacă", "Noi avem o obsesie cu Schengen, nu mai e o prioritate".

Majoritatea celor care priveau în acel moment la televizor avea să mărturisească ani buni după aia o aşa minune mare: Titi era primul Cocoşilă care dovedise lumii întregi că are ouă. Puţini s-au gândit atunci că asta era, de fapt, o anomalie a firii şi că, în realitate, Titi Cocoşilă era acelaşi Titi Cocoşilă gargaragiu şi înfoiat, care nu dovedise nimănui nimic, doar găsise Poarta încuiată şi, în loc s-o descuie, el spusese vorba aia mare: "Ete, shit!"

Mulţi exegeţi nocturni ai Înaltei Porţi aveau să găsească sute de explicaţii ale fatalului fenomen la care asistase Titi Cocoşilă, dar asta - vorba cuiva - nu este prioritatea noastră acum. Mulţi dintre dumneavoastră s-au întrebat cine este Titi Cocoşilă, dar eu o să vă întreb pe dos: Cine nu e?

Titi Cocoşilă a fost mereu în relaţie minoră cu "partenerul" extern. Există însă vreu