De ieri, după 21 săptâmâni, Banca Naţională a renunţat la plafonarea sumelor oferite săptămânal băncilor comerciale în cadrul licitaţiilor Repo. Băncile vor primi câţi bani cer, rămâne de văzut ce vor face cu ei în condiţiile în care clientul preferat rămâne statul iar IMM-urilor li se trânteşte uşa în nas. De urmărit şi efectul infuziilor de lichiditate asupra cursului.

“E o decizie normală, anunţată de ceva vreme de BNR (gestionarea “adecvată” a lichidităţii a luat locul gesionării “ferme” în comunicatele instituţiei, n.n) în condiţiile în care mediul politic s-a stabilizat iar leul are un parcurs mai bun în acest an. Nu e vorba de un gol mai mare de umplut în visteria statului, necesarul de finanţare e mai scăzut în următoarele luni” spune Ionunţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal care este de părere că dobânzile la lei (Robor) se vor apropia tot mai mult de dobânda de politică monetară (5,25%) în perioada următoare. Ieri, în funcţie de scadenţă (între 1 zi-12 luni), Robor (dobânda solicitată de bănci pentru sumele plasate) oscila între 5,45% şi 5,91% pe an.

Iar dacă necesarul de finanţare al statului nu este un motiv suficient, poate că explicaţia deciziei BNR are legătura cu rata de creştere a masei monetare. Viteza de creştere a banilor creaţi de bănci (M3) se apropie de zero, semn că creditarea este anesteziată. Va fi impulsionată în acest mod? “Până când sectorul bancar nu este restructurat, poţi să pompezi oricâţi bani, creditarea nu se reia” spune analistul Florin Câţu, care este de părere că banii de la BNR sunt folosiţi de bănci pentru finanţarea activităţii curente în timp ce capitalul propriu este trimis peste graniţă.

BNR utiliza plafonarea sumelor la llicitaţiile Repo de la începutul lui octombrie, în momentul în care cursul urcase până la 4,59 lei. În acel moment, oficialii băncii centrale declarau că limitarea sumelor dest