Germania uită că are companii care fac afaceri de 9 mld. euro în România şi ne respinge politic intrarea în spaţiul Schengen. Costurile întârzierii se ridică pentru noi la sute de milioane de euro - pierderi în transporturi şi cu graniţele.
Ministrul federal de interne de la Berlin Hans-Peter Friedrich a şocat ieri Bucureştiul anunţând într-un interviu care va apărea astăzi în ediţia print a revistei germane Der Spiegel că Germania îşi va folosi în această lună dreptul de veto împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
Costurile pentru România se ridică la sute de milioane de euro pe an, care includ cheltuielile cu serviciile de control la frontieră pe o distanţă de peste 1.000 de kilometri (lungimea frontierei cu Bulgaria – 631 km, 448 km – cu Ungaria), adică o treime din frontiera ţării, care trebuie menţinute, precum şi costurile mai mari ale transportatorilor şi ale companiilor de logistică.
Germania a „uitat“ practic că are firme în România care îi asigură venituri de 9 mld. euro pe an (Metro, Kaufland, Continental, E.ON sau Selgros).
„Efectele pe termen imediat ale aderării la spaţiul Schengen ar fi fost realizarea de economii importante doar prin reducerea costurilor cu controlul la frontiere, unde nu ar mai fi nevoie de personal şi sisteme de întreţinere a acestor servicii, care costă zeci sau chiar sute de milioane de euro pe an. În plus, s-ar realiza şi economii importante de timp, s-ar salva, de exemplu, 15- 20 de minute la controlul celor care vor să plece din ţară“, a spus Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane.
Cu toate că România a reuşit să îndeplinească criteriile tehnice de intrare în Schengen şi a cheltuit peste 1,3 mld. euro din bani europeni şi publici pentru a securiza frontierele, după cum au tot declarat politicienii români, nu a reuşit să „convingă“ adversarii r
