Ministrul de interne german Hans-Peter Friedrich (CSU) nu-i vrea pe romani si pe bulgari in Schengen. Mai mult, el ameninta chiar ca, la intalnirea de joi a ministrilor europeni de interne, votul general se va lovi de „veto-ul german“. Un veto contra, care pecetluieste soarta Romaniei in problema intrarii in Schengen, chiar „daca Romania si Bulgaria se califica la vot“ a declarat oficialul pentru Spiegel. Impotrivirea s-ar baza - pe langa eternele acuzatii vestice de coruptie si lipsa statului de drept- pe faptul ca multi dintre cetatenii romani si bulgari vin sa incaseze in Germania ajutoare sociale, care sunt cele mai mari in Europa. Nu stim pe ce statistici se bazeaza afirmatia legata de „cersetoria sociala” romano-bulgara. Nu stim nici unde sunt capsunarii romani care trudesc pe ogoarele germane, nici ingrijitorii de copii si batrani, nici macelarii, constructorii, inginerii, medicii, specialistii in IT si alti super-calificati romani care muncesc de se rup, platind statului german impozite, taxe si contributii sociale.
Pentru niste infractori - care nu sunt mai multi decat cei de alte natii sau autohtoni - si pentru cateva cuiburi de romi care strica imaginea unor cartiere din unele orase germane, romanii sunt din nou pusi la zid. Nu e o atitudine chiar noua. Cine a avut ocazia sa traiasca atitudinea crestin-sociala si crestin-democrata a erei Kohl, in anii 90, fata de solicitantii de azil politic veniti in Germania dupa caderea Zidului Berlinului, isi zice ca vremurile s-au intors inapoi.
In anii cu pricina, circulatia in Europa nu era libera, acesti „azilanti” erau, in marea lor majoritate, refugiati economici din tarile Europei de Est, proaspat eliberate de comunism. Oameni in cautare de munca, o viata mai buna pentru ei si copiii lor. Unii dintre ei, e adevarat, erau cersetori sau aventurieri pusi pe capatuiala cu orice pret, chiar
